Poesia » 06/09/2010
Lu monumentu (cartullina pi ci sta luntanu). Di Giancarlo Zullino
Quant’erva s’è ncugnata ntra llu tufu
S’è misa cu ti faci cumpagnìa
Lu soli ti staggioni ti sta ‘rrosti
Ndi sapi quarche cosa già Maria.
No’ sempri nci funziona l’ascinzori
Sta puru lu uardianu ca fatìa
Li scali ti nchianari sontu tanti
Ca subbutu ti rriva menzatìa.
Li muri ca ti fannu ti turrioni
Ti cchiappiri so’ tutti ncurniciati
All’ancuri e cannuni già nci voli
Na manu ti culori: virniciati.
Ti spiecchi sobbra ll’acqua ti lu puertu
Tirimpettu si, propia alla Culonna
Abbasciu llu piazzali na brasciera
Cisà ndi binitici la Matonna.
Li parmi muerti pi nu virmicieddu
L’aioli t’oleandru stannu in fiori
E girunu li coppie ti vagnuni
Ca si prumettunu l’eternu amori.
Pi lu brindisinu ca sta luntanu
Si’ la cartullina, la nustalgìa,
Sinti lu Monumentu al Marinaiu
L’orgogliu sinti… ti Brindisi mìa.
Giancarlo Zullino Luglio 2010
|