Ce Natali ca faciumu ti piccinni:
li festi ti la scola, li ‘cchiù belli,
li cunti ti la nonna e lu prisepiu culli pigni,
cullu cranu, li marangi e tre-quattru pecorelli.
Po’ spittaumu lu bambinu a menzanotti,
e a carti si sciucava, a pachettu o settemmienzu,
scarufandu caramelli, ciucculati e bocconotti,
po’ a tombula, pasuli alli cartelli, ce risati ci’nci pensu.
Ricali e strenni non’nci’nd’era, nossi usava,
a mangiari si pinsava: pasta al fornu e cosi tuci,
e priaumu la befana a’mprima cu ‘rrivvava:
“St’annu, na pistola a capsi vogghiu cu mi ‘nduci”.
Mo’ ti crandi ammu cangiatu, a Natali so’ ricali,
‘nci sta l’arvulu lucenti culli stelli e culli palli,
lu prisepiu è cosa rara, quarchet’unu… e menu mali!
Lu bambinellu (ci si spetta), culli canti e culli balli.
(C. Ottaviano)
No Comments